Piața Palatului este zona cu poate cea mai mare densitate de monumente istorice din România, unele dintre acestea fiind embleme ale Bucureștiului, cunoscute și în străinătate: Ateneul Român, Palatul Regal, Biblioteca Centrală Universitară, dar și fosta clădire a Comitetului Central al Partidului Comunist, cu celebrul balcon din care a cuvântat ultima dată Ceaușescu. Clădirea Cina este, la rândul ei, clasată ca monument istoric, fiind restaurată cu multe eforturi, după ce a fost grav deteriorată la Revoluția din 1989.

Proiectul, aflat în dezbatere publică pe site-ul Primăriei Municipiului București, este mai mult decât controversat și ar trebui oprit de autorități. Acest proiect este prezentat pe site-ul Primăriei Municipiului București, la poziția 160 în rubrica Informarea și Consultarea Publicului – Proiecte aflate în stadiul: Elaborare:

http://pmb.ro/servicii/urbanism/proiecte/proiecte_1.php?catid=160&stad=1&

Instituțiile responsabile cu respectarea legii privind zonele protejate: Ministerul Culturii și Patrimoniului Național și Direcția pentru Cultură și Patrimoniul Național a Municipiului București, Primăria Municipiului București, Inspectoratul de Stat în Construcții.

Un proiect sub semnul întrebării

Din informațiile obținute de pe site-ul web al Primăriei Generale, investitorul a înaintat două variante de proiect. Prima variantă prevede construirea unei clădiri de 22 de metri înălțime (echivalentul unui bloc de locuințe cu parter si 6 etaje) între Restaurantul Cina și Ateneul Român, precum și o construcție de tip bară în fața Restaurantului Cina, ascunzându-l în întregime pe acesta vederii dinspre Piața Palatului; corpul principal al Restaurantului Cina este păstrat, însă mai mult de formă, deoarece peste o parte a actualului corp de clădire este ridicat un nou corp care ar ajunge și el la înălțimea de 22 de metri.

Cea de-a doua variantă înaintată comisiei din primărie renunță la bara care maschează clădirea veche, însă demolează corpul dinspre Biblioteca Centrală Universitară, pentru a-l înlocui cu o clădire de 18 metri înălțime și plasează în continuare o clădire de 22 de metri „în coasta“ vechii Cine; e păstrat, de asemenea, volumul construit care strivește clădirea veche, monument istoric. Dincolo de modul îndoielnic în care ar interacționa cu Piața Palatului, noul proiect ar distruge la propriu un loc încărcat de tradiție și îndrăgit de bucureșteni și, în plus, plin de viață și de turiști străini în orice moment.

Chiar mai grav, clădirea de 22 de metri ar agresa puternic Ateneul, față de care s-ar situa la o distanță de doar 13-14 metri. Proiectul imobiliar care a prilejuit acest articol aparține firmei București Turism S.A., proprietară a Hotelului Radisson (fostul Hotel București) aflat puțin mai departe, pe Calea Victoriei.  Firma a fost preluată la începutul anilor 2000 de către un investitor străin.

Ce spune legea?

O zonă de complexitatea Pieței Palatului (astăzi, Piața Revoluției) ar trebui să beneficieze de o protecție maximă. Dincolo de faptul că ne aflăm într-o zonă construită protejată prin lege, acest spațiu se situează și în zona de protecție a două monumente de valoare excepțională. Proiectul actual, aflat în faza aprobării Planului de Urbanism, trebuie să primească conform legii mai multe avize.

Cele mai importante dintre avize sunt cele ale Comisiei de Urbanism a Primăriei Generale (C.T.A.T.U.) și ale Ministerului Culturii. Experiența de până acum ne arată, însă, că prevederile legii pot fi ocolite de investitori, uneori cu complicitatea tacită a autorităților locale. În plus, multe dintre reglementările invocate în diverse ocazii se referă în primul rând la aspecte urbanistice, cum ar fi înălțimea clădirilor, retrageri și aliniamente. În ce privește protecția unor clădiri, acceptul sau refuzul unei demolări depinde de profesionalismul și de buna credință a celor de la Ministerul Culturii sau, după caz, de la Direcția pentru Cultură și Patrimoniul Național a Municipiului București. Avizele de demolare emise de aceasta din urmă au fost însă de mai multe ori extrem de discutabile și criticate de către presă și de organizațiile de protecția patrimoniului, de arhitecți și cetățeni.

Puțină istorie

Piața Palatului Regal avea în urmă cu mai puțin de o sută de ani o conformație mult diferită de cea de astăzi. Statuia Regelui Carol I se afla tot în mijlocul pieței, însă aceasta din urmă era mult mai mică. Curtea interioară a palatului (la rândul său, și acesta era mult mai mic) se afla în  fața statuii ecvestre și a clădirii actualei Biblioteci Centrale Universitare.

În stânga și dreapta acesteia din urmă se mai aflau două clădiri, ridicate la sfârșitul secolului al XIX-lea, în același stil neoclasicist ca și BCU: Hotelul High Life și Hotelul Imperial. Puțin mai departe se afla și vechea clădire a Hotelului Athenée Palace. Bucureștiul nu a avut șansa altor capitale europene de a păstra piețe neschimbate timp de sute de ani. Noile cerințe de trafic, dar și de reprezentativitate, o putere politică neatentă (și atunci!) la protejarea patrimoniului, ideile urbanismului modernist care încurajau trasarea de bulevarde noi și, nu în ultimul rând, bombardamentele din timpul războiului – toate acestea au făcut ca, în 1944, Piața Palatului să devină aproape de nerecunoscut. Dintre vechile clădiri mai existau doar Ateneul și cea care găzduia Fundațiile Regale (astăzi, Biblioteca Centrală Universitară); mai exista și Hotelul Athenée Palace, reconstruit în anii 1930 după ce a fost prădat în timpul Primului Război Mondial de trupele de ocupație.

Ce soluții există pentru Piața Palatului?

Regimul comunist instalat după sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial n-a avut dorința, dar n-ar fi avut nici priceperea de a se ocupa de refacerea acestui spațiu. Piața era aproape neschimbată la aproape 50 de ani de la terminarea războiului, când elicopterul cu care fugea ultimul conducător comunist din Europa se ridica de pe terasa fostului Minister de Război, pe atunci Comitetul Central al Partidului Comunist.

Loc emblematic al Bucureștiului, piața fostului palat regal i-a preocupat pe arhitecți și urbaniști. Din 1990 au fost organizate mai multe concursuri de arhitectură. Proiectul câștigător al celui mai recent concurs, aparținând unei echipe conduse de arhitecții Franz și Marina Echeriu, aduce niște soluții demne de studiat cu atenție, cum ar fi transformarea întregii piețe în spațiu pietonal.

Așadar, soluții există, dar pentru realizarea acestora trebuie implicați profesioniștii din mai multe domenii, lucru pe care până acum administrația l-a evitat. Sperăm totuși ca lucrurile să se schimbe pe viitor. Piața Palatului trebuie reconfigurată, însă orice intervenție în această zonă trebuie să respecte un regulament care să țină cont de toate sensibilitățile și constrângerile zonei. Iar proiectul actual dezvoltat de București Turism S.A. și propus spre avizare Comisiei de Urbanism a Primăriei Municipiului București trebuie să fie oprit.