18 aprilie 2015, ziua în care am întors o clepsidră și am lăsat timpul să se scurgă în scoruri: 30-0, 15-40, 1-2, 5-4, break, 6-6, tiebreak, 7-5, game set, 6-3 4-6 6-2, game set match. Sâmbătă, într-o dimineață înnorată, porțile Arenelor BNR au fost deschise, mingiile pregătite, brațele antrenate și mintea tensionată. Așa a început spectacolul de la BRD Năstase Țiriac Trophy.
Jucătorii, meciurile și schimbările de situație
Într-un discurs de mulțumire la una dintre cele 52 de finale câștigate, Novak Djokovic a spus că tenisul este un sport de echipă, o echipă de oameni care îl susține și îl însoțește de-a lungul unui drum cu suișuri și coborâșuri, el fiind doar reprezentantul echipei pe teren, vulcanul care erupe în timpul jocului și cel care primește aplauzele la sfârșitul piesei.
Fiecare jucător face parte dintr-o echipă ascunsă în culise, fiecare are un stil de joc – tehnic sau creativ, un mod de exprimare – încifrat sau extrovertit, o poveste cu primii pași pe terenul de tenis, accidentările și suferința fizică, meciurile câștigate și trofeele ridicate, triumful în fața unor jucători legendari și tristețile personale.
La ediția aniversară a turneului de tenis BRD Năstase Țiriac Trophy, jucătorii au format un mozaic colorat, de caractere speciale, care impresionează prin joc, voce, privire, înălțime, carieră sau biografie.
Gilles Simon, francezul cu 6 participări și 3 trofee câștigate la București, locul 13 ATP și favoritul numărul 1, ar putea deveni „vocea turneului”, fiind unul dintre jucătorii care se ceartă zgomotos la fiecare punct pierdut. El a câștigat meciul spectaculos împotriva unui favorit al publicului, Janko Tipsarevic, cu scorul de 75 64 în turul al doilea, dar a fost scos din turneu în sferturi de Gimeno-Traver cu 67(5) 64 62.
Cu picioare agile, de panteră și privire fixă, mândră, Gaël Monfils a jucat un meci extraordinar cu Bolelli în noctură, sub lumina reflectoarelor, acolo unde îi place atât de mult. Un temperament romantic, cu trăiri aflate la extreme – pasiunea pentru alergat și tenis, plictiseala și declinul la jumătatea meciului. Imprevizibil, după ce face o grimasă de durere, Monfils lovește cu 175 km/h și obține punctul perfect. A fost învins de Garcia-Lopez în semi-finale cu 67(2) 64 62.
Deși a părăsit turneul devreme, sârbul Janko Tipasarevic a primit ropote de aplauze la ieșirea de pe terenul central. În urmă cu doi ani, jucătorul ocupa locul 10 în ierarhia ATP, dar a avut o tumoară benignă la piciorul stâng, a fost operat, a avut dureri îngrozitoare, a stat în afara circuitului și a ajuns locul 829 în lume. Ochelarii și tatuajele cu citate din Dostoievski și Nietzsche îl transformă într-un personaj.
Un alt meci interesant a fost disputat în turul al doilea de doi croați – Ivo Karlović și Borna Ćorić. Ivo are 36 de ani, Borna 18 ani; Ivo are 2,11 m, Borna 1,85 m; Ivo ocupă locul 22, Borna 55 în circuitul ATP. În 2008, Ivo l-a învins pe Federer la Cincinnati, iar în 2012 a pierdut meciul cu Murray la Wimbledon. În 2015, Borna câștigă meciul cu Murray, dar îl pierde pe cel cu Federer la turneul din Dubai. Amândoi au fost pentru prima dată la București și au încântat publicul.
După ce a fost huiduit de public că n-a dat mâna cu Lukas Rosol, câștigătorul turneului din 2013, la sfârșitul meciului din sferturi, Guillermo García-López trece de Monfils în semi-finală și îl învinge pe Jiri Vesely în finală, după un meci apăsător și două tiebreak-uri, cu scorul de 76(5) 76(11).
Pe tabloul de dublu, au fost prezenți mai mulți jucători români dintre care doi au câștigat turneul. Echipa formată din Horia Tecău și Jean Julien Rojer s-a retras din cauză că Tecău s-a accidentat la Monte Carlo și a considerat că este mai înțelept să nu riște o accidentare mai gravă. În turul al doilea, perechea Florin Mergea și Rohan Bopanna a fost învinsă de Marius Copil și Adrian Ungur, care au intrat în turneu datorită unui wild card.
Cei din urmă au continuat prin câștigarea semi-finalei împotriva echipei Colin Fleming-Jonathan Marray. Ajunși în finală, Copil și Ungur s-au bucurat de încurajările frenetice din partea publicului român și i-au învins pe Nicholas Monroe și Artem Sitak, care au jucat extraordinar, cu scorul de 36 75 17-15.
Deși organizatorii, entuziasmați de succesul românilor, nu au avut gentilețea de a le oferi finaliștilor ocazia de a lua cuvântul, totuși câștigătorii au compensat prin discursurile de mulțumire și răspunsurile oferite în cadrul conferinței de presă. Întrebați cum au făcut față presiunii emoționale din timpul tiebreak-ului copleșitor, Adrian Ungur i-a mulțumit lui Marius Copil că a fost de acord să formeze o echipă și să se susțină reciproc: „atunci când unul dintre noi e la pământ, celălalt are datoria să-l ridice”.
Turneul, biletele și muzica
Fiecare turneu este rodul muncii unei echipe: organizatori, sponsori, presă, arbitri, copii de mingi, voluntari. Cei din spatele scenei, de la regizori până la inginerii de sunet, învie spectacolul și creează spațiul perfect în care actorii pot vrăji publicul. BRD Năstase Țiriac Trophy a sărbătorit 20 de ani în care o mulțime de oameni a contribuit la evoluția turneului până când a devenit o săptămână cu tenis bun, cu jucători importanți, cu energie și culoare, cu zvâc.
La jumătatea lunii martie, după câteva zile de la punerea în vânzare a abonamentelor, organizatorii au anunțat că acestea au fost vândute în totalitate, iar pe 24 aprilie au scris pe o rețea de socalizare că biletele pentru zilele de vineri, sâmbătă și duminică au fost epuizate. Totuși, de ce au rămas atâtea locuri libere în tribune și atâția pasionați de tenis în afara turneului? Din cauză că, pe drumul de la Eroilor până la Arenele BNR, diverși bărbați încercau să le vândă la suprapreț. De exemplu, pentru semi-finale și finale biletele costau în mod normal 90 de lei, iar acești bărbați cereau 400 de lei. Organizatorii sunt încurajați să găsească soluții pentru ca iubitorii acestui sport să se poată bucura de meciuri, ajutând turneul prin cumpărarea biletelor, nu intermediarii.
În afară de regizori, actori, lumini și o scenă roșiatică, turneul a avut o coloană sonoră remarcabilă. The Black Keys, Jack White, Robbie Williams și The Killers au gâdilat auzul spectatorilor în timpul pauzelor. Felicitări celor care au ales ritmul muzicii de-a lungul turneului.
Astfel s-a încheiat turneul BRD Năstase Țiriac Trophy. Duminică, într-o după-amiază călduroasă, cu soare în ochi și confetti strălucitoare deasupra terenului central, mingii așezate, brațe relaxate și minte eliberată. Timpul din clepsidră s-a scurs sub priviri primăvăratice, iar cortina a fost coborâtă în ziua de 26 aprilie 2015.