Indiferent de anotimp, pe Strada Băiculești nu umblă nici măcar câinii cu covrigi în coadă. Perimetrul străpuns de calea asta rutieră a capitalei e aproape total rupt de ceea ce înseamnă sufletul și suflul Bucureștiului. Nu, nu este la periferia orașului și se află destul de aproape de Piața Presei Libere. Cel mai simplu ajungi aici pe Bulevardul Poligrafiei. Dacă ai curiozitatea să pășești pe timp de vară în zona asta a urbei, peisajul o să ți se pară ușor similar cu o periferie de orășel mic și liniștit. Fără discuție că iarna serenitatea locului e și mai desăvârșită. Nu-i totuși nimic semnificativ în zonă, cu excepția vechiului și prea puțin cunoscutului Combinat al Fondului Plastic (CFP). Acest CFP este un fel de tentativă de dezvoltare artistică pe mai multe planuri, înșirată de Uniunea Artiștilor Plastici din România pe parcursul mai multor ani. La numărul 29 pe Băiculești o să îți sară în ochi Liceul Dimitrie Paciurea, specializare „pictură și sculptură”. O altă instituție de învățământ ca multe altele din România. Clădire pătrățoasă, geamuri curate, vegetație bogată în față. Porțile metalice de la intrare ascund totuși un secret. Pe partea dreaptă, o mică coșmelie, unde își petrec timpul paznicii instituției, aproape că stă să cadă. Trebuie doar să pășești cu grijă atunci când intri în curte. Fostele dale de piatră sau ciment sunt măcinate de ani și sutele de picioare care le-au călcat fie vară fie iarnă. Dar nu. Punctul de atracție de pe Băiculești nu e Liceul Dimitrie Paciurea. În spatele unității școlare încă se mai ține pe bătrânele picioare și structuri un fost vis artistic, actual coșmar în comă. Combinatul Fondului Plastic e pitit în spatele liceului. O hală mare care se aseamănă foarte bine cu un hangar de avioane este cea mai impresionantă piesă a unui complex care promitea multe cu ani în urmă. Actualmente promite doar să nu cadă.
În timpul regimului comunist, în anul 1972 își începea activitatea aici Combinatul Fondului Plastic. Proiectul inițial a fost împărțit în mai multe ateliere de: sculptură, ceramică, textile, sticlă și gravură. Mai pe înțelesul omului de rând și nu al specialistului: ateliere pentru o largă serie de producție artistică și materială. Poți simți aerul de abandon din curtea CFP de îndată ce te apropii de clădiri. O suprafață totală de 17.040 de metri pătrați bogați în istorie. Pentru moment, un mare spațiu unde creează câțiva artiști plastici rămași ca niște ultimi mohicani și unde trăiesc câini ai străzii care dau din cozi la orice străin ce le trece pragul. Inițiativa Uniunii Artiștilor Plastici a fost una foarte bună la vremea ei. Doar că, pe măsură ce timpul trece se pierde din entuziasm probabil sau, poate, din pofta de a investi în creație. Între anii 1966 și 1972 aici se ridică o mică fabrică, mai exact un complex de clădiri cu rol multifuncțional. Artiștii aveau parte de producția lucrărilor realizate exact după prototipurile lor. În anul finalizării complexului începe și producția de uleiuri pentru pictură și a celebrelor Tempera sau acuarele. Atâta timp cât lucrurile au decurs normal, coerent la Combinatul Fondului Plastic, aprecierile clienților nu au întârziat să apară și nu au fost deloc puține. Produsele românești s-au bucurat de succes pe piața internațională. Calitatea lor și prețurile ușor modeste erau pe placul tuturor celor care le foloseau.
Undeva în decursul acestui șir de dezvoltare și investiție într-un spațiu de creație a intervenit eșecul. Ușor, ușor Combinatul Fondului Plastic și-a pierdut din culoare și a ajuns la stadiul actual. Pentru moment, el aparține în continuare de Uniunea Artiștilor Plastici. Lipsa de investiții și interesul absent au generat o pustietate surdă aici. Autoritățile bucureștene au evitat, voit sau nu, să se intersecteze cu interesul pentru o eventuală continuare a activității Combinatului Fondului Plastic.
Totuși, în anul 2012 ceva s-a întâmplat. 21 de proiecte ale unor tineri arhitecți au fost expuse la Galeriile Orizont din centrul capitalei. Țelul a fost acela de a reînvia combinatul și a reinvesti în CFP. Evenimentul de acum trei ani a oferit un bun spectru de vizibilitate pentru actuala situație de aici. Se dorea refacerea totală a combinatului și găsirea unor investitori dispuși să transforme zona într-un centru multicultural modern. Primarul capitalei, domnul Sorin Oprescu, a participat la evenimentul de atunci și și-a manifestat declarativ interesul și susținerea pentru resuscitarea CFP și metamorfozarea în ceva demn de o capitală europeană. Domnul Oprescu spunea, conform EuroUrbanism: „Vrem să mergem pe această idee, am început s-o facem, intervine partea cea mai grea, legată de obținerea banilor. Vă promit că, în anii ce vin, vom reuși să redăm locul UAP.” Primarul capitalei a promis, dar au trecut 3, nu a mai dat nicio veste și nu s-a întâmplat nimic de atunci.
Fostele ateliere în care lucrau artiștii sunt acum o imitație de căbănuțe din metal vechi și ruginite. Matrițele și instrumentele sunt nefolosite. Norocul meu a fost să întâlnesc, prin cine știe ce minune, un domn care încă mai consideră locul un „spațiu în care eu îmi desfășor munca”. Fără să fi sperat, am putut vedea interiorul unui atelier. Pe lângă lipsa crasă de forță de muncă și ajutorul zero barat, atelierele parcă au fost capsulate în timp. Schițe, forme și zeci de materiale zac neatinse. Poate singura ocazie cu care acest spațiu a mai prins un suflu a fost proiectul de artă contemporană de anul trecut. Bienala de Artă Contemporană de la București a avut drept spațiu de expunere hala cea mare a Combinatului Fondului Plastic. Cu toate astea, dacă nepăsarea administrației locale și neputința Uniunii Artiștilor Plastici va continua, lipsa unei investiții va îngropa și mai mult CFP în anonimat. Mai rău decât este acum.
Pe Băiculești, la numărul 29, doar porțile din metal de la Liceul Dimitrie Paciurea au văzut mai multe decât ați putea vedea dvs. Peste drum de unitatea școlară, o cale ferată merge în paralel cu șoseaua. Personal nu știu unde duce așa cum nu știu nici încotro urmează să o apuce Combinatul Fondului Plastic.
Combinatul are site, dar… Lorem ipsum: www.combinatulfonduluiplastic.ro
Vă încurajăm să scrieți Uniunii Artiștilor Plastici dacă aveți propuneri de investiții de calitate sau primarului primarului Municipiului București, pentru a-i solicita să se țină de promisiune și să reînvie acest spațiu de creație.
