De ce e nevoie de reabilitare termică?
Scopul reabilitării termice a imobilelor îl reprezintă reducerea transferului termic (și rece, și cald) dinspre interior spre exterior, prin pereți și prin tâmplărie. În mod ideal, o asemenea intervenție trebuie să aibă în vedere și aspectul final al clădirii – să fie o treabă făcută serios, durabil și să fie plăcută ochiului.
Cum se face?
Sistemul termoizolant cel mai folosit în România în ultimii ani este cel pe bază de plăci termoizolante din polistiren expandat de diferite grosimi (cel mai adesea se folosesc plăci de 10 cm grosime). Sistemul se aplică peste fațada existentă, urmând să fie finisat cu tencuială decorativă. În plus, în cadrul programului de reabilitare termică al primăriilor de sector este inclusă schimbarea tâmplăriilor existente cu unele noi, cu ramă de PVC și geam de tip termopan, termoizolant.
Rezultatul
Imaginea noilor fațade nu este mai plăcută în fiecare dintre cazuri. Uneori se folosesc culori stridente, și totuși persistă monotonia și banalitatea arhitecturii blocurilor construite în perioada comunistă.
Avantaje
Singurul avantaj este reducerea costurilor cu încălzirea.
Există și dezavantaje – sau despre partea goală a paharului
Majoritatea proprietarilor din imobilele care au beneficiat de reabilitare termică nu dețineau toate informațiile necesare pentru luarea unei decizii. Ar fi fost profesionist și respectuos ca primăriile să studieze bine avantajele și dezavantajele și să informeze complet, nu să se grăbească să acționeze mizând pe dorința de „mai bine“ a cetățenilor.
Astfel, reabilitarea termică:
- limitează transferul de aer către exterior, adică blochează ventilarea încăperilor interioare, reduce cantitatea de aer proaspăt;
- crește umiditatea interioară și disconfortul locuitorilor;
- ventilarea se face doar prin deschiderea geamurilor, care permite pătrunderea în locuințe a zgomotului străzii (poluare fonică), a gazelor de eșapament și a prafului (aerul poluat al orașului aglomerat și neîngrijit), iar pe timp de iarnă aerul foarte rece produce disconfort organismului și posibil condens pe pereții apartamentelor;
- materialul folosit și sistemul de aplicare poate produce în timp diverse probleme de sănătate.
Alte dezavantaje
Celor care nu sunt specialiști nu le este cunoscut faptul că polistirenul este un material inflamabil și combustibil. Prin placarea unui imobil cu polistiren crește deci riscul de incendiu. De asemenea, în procesul de producere a polistirenului apar emisii de CO2 și scurgeri poluante, iar prin ardere produce gaz și reziduuri toxice. Polistirenul este un material obținut din petrol, care nu este reciclabil și nici biodegradabil. Utilizarea polistirenului în construcții nu are o vechime mai mare de 15 ani, așadar nu se poate cunoaște și nici anticipa cu precizie modul de comportare în timp, pe o perioadă suficient de lungă încât să fi meritat cu adevărat intervenția. Există, de exemplu, posibilitatea ca în polistiren să își facă cuib dăunătorii (să bâzâie insectele și/sau să chițăie șoarecii). Nu este de neglijat nici faptul că, în foarte multe cazuri, reabilitarea termică utilizând polistiren deteriorează aspectul exterior al clădirii, mai ales în cazul clădirilor dinainte de 1950, dar există și clădiri construite în perioada comunistă care prezintă elemente compoziționale de fațadă ce ar avea de suferit de pe urma „reabilitării termice“ (în zonele Vatra Luminoasă, Bd. Iancu de Hunedoara, Șoseaua Panduri, Șoseaua Bucureștii Noi).
Soluția adoptată de primării este neglijentă, ilegală și periculoasă!
Pentru că:
- lucrările sunt făcute fără un proiect adaptat fiecărei clădiri. Placarea ignoră specificul clădirii (materiale, formă etc.) și se rezumă la îmbrăcare nediferențiată cu polistiren;
- nu se execută lucrări de pregătire și verificare a stratului pe care se fixează polistirenul; nu se verifică și nu se îndepărtează porțiunile de tencuială existentă care au o aderență insuficientă, sunt exfoliate sau fără capacitate portantă; suprafața nu este verificată astfel încât să fie plană, fără reliefuri sau asperități.
- nu se respectă modul de fixare recomandat de furnizori: nu întotdeauna se fixează cu dibluri, numărul diblurilor nu este mereu adaptat la suport, nu se protejează contra infiltrațiilor de apă etc.
- execuția detaliilor de închidere uneori nu este completă, alteori este greșită, astfel încât stratul termoizolant nu este închis complet, ceea ce expune sistemul la umezeală, insecte, rozătoare etc., sau în cazul unui incediu, direct la flacără.
Ce trebuie să conțină un proiect de reabilitare?
- releveul complet și corect al fațadei, cu indicarea materialelor, a defecțiunilor, a nepotrivirilor, a zonelor de risc etc.;
- planul de situație cu analiza însoțirii și expunerii către curenți și vânturi nefavorabile;
- calculul termotehnic care să țină cont de necesarul minim de ventilație interioară;
- propunere de fațadă reabilitată cu indicația materialelor și lucrărilor;
- detalii execuție pentru toate elementele fațadei și pentru racordurile cu învelitoarea, trotuarul, clădirile vecine (învelitoare, ferestre, balcoane, soclu, decorații, colțuri verticale, rosturi etc.);
- caiet de sarcini referitoare la lucrările propuse;
- listă de lucrări și cantități estimate.
Estimarea costurilor unui proiect incomplet și incorect generează cheltuieli suplimentare, iar executantul nu poate oferi garanția calității operațiunilor și nu poate fi tras la răspundere pentru cele neexecutate.
Nu toate clădirile se termoizolează la fel!
Clădirile din cărămidă sau lemn (de obicei clădirile vechi) sunt construite în sistem deschis, trăiesc împreună cu mediul înconjurător (aer, apă, climă) printr-un echilibru subtil și fragil – se spune că „respiră“. Un sistem deschis permeabil permite vaporilor de apă să traverseze masa elementelor de construcție și reglează în mod natural echilibrul optim. Clădirile din beton, BCA (denumite în mod curent „moderne“) sunt în general impermeabile, în manieră artificială – sistem închis. Un sistem închis împiedică vaporii de apă să pătrundă în masa elementelor de construcție. Acumularea de umezeală în interior (din respirația oamenilor, băi, bucătării) poate provoca disconfort și mediu nesănătos (mucegai, igrasie) și sunt necesare sisteme mecanice de reglare a climei interioare pentru a atinge parametrii optimi.
Există termoizolări lucrate bine. Sunt mai scumpe, dar profesioniste și mai sănătoase, chiar dacă nu atât de „electorale“. Viața ne învață că nu orice economie este și benefică! Vom lăsa timpul să ne arate dacă avem dreptate sau suntem doar „Gică-Contra“, dar este păcat de risipa produsă de lucrări inutile sau de proastă calitate și de veșnica lor reparare.
Salut!
Intr-adevar, aveti dreptate! Si…ce este de facut? Va impratasesc un caz concret cel in care ma aflu: din numarul total de locatari ai blocului in care locuiesc sunt singurul pare-se care am semnat impotriva acestui proiect. Si atat. Proiectul a fost aprobat, maine poimaine vor veni muncitorii sa izoleze fatada blocului. Un bloc din caramida, de 10 etaje, cu o singura scara, construit prin 1965. Zona Titan, Bucuresti. Graba dubioasa a majoritatii de a realiza ceea ce toata lumea face imi intareste convingerea ca nu e o solutie buna? Asadar, felicit autoarea articolului. Sper ca la un moment dat sa ma bucur de esecul unor astfel de proiecte pripite, nesanatoase si care isi asuma din start apartenenta la kitsch. Asta e, raman macar alte case, alte albume, teatrul, carti, tablouri, si Poema romana de Enescu…aa, si ciclismul si marea, si parcurile si muntele. Adica lucruri frumoase, autentice care asteapta.
Un an bun va doresc!
Ziua bună!
Având în vedere că deja a fost bine împământenită ideea că e bine să procedezi aşa (faci economie, consolidezi şi opreşti risipa, ba chiar protejezi şi mediul, deci aproape toate posibilele intenţii bune), este foarte dificil să explici, şi mai dificil să accepte oamenii că nu este totul aşa perfect. Puteţi face ceea ce facem şi noi: afişaţi articolul la avizier (mai mulţi cititori au procedat astfel); discutaţi cu vecinii, argumentat, ţinând cont de faptul că ce e ieftin sau gratis va fi mereu acceptat cu braţele deschise, mai ales atunci când nu cunoşti toate detaliile, efectele şi oamenii nu sunt informaţi; discutaţi cu administratorul blocului şi prezentaţi într-o şedinţă argumentele pentru o investiţie de calitate şi de durată; solicitaţi expertiza pe baza căreia au concluzionat că este necesară această intervenţie şi proiectul de lucrare, înainte de a fi semnat şi implementat (în cazul dvs. cât mai repede, deoarece înţelegem că deja e semnat; puteţi acţiona până la recepţia lucrării şi pe parcurs); explicaţi-le de ce e bine să vezi proiectul înainte de a semna (ca să cunoşti exact cum vor lucra, astfel încât să poţi accepta în cunoştinţă de cauză şi supraveghea lucrările odată începute). Este într-adevăr dificil şi descurajant să fii singur, dar este important să nu vă aşezaţi „împotriva”, ci să argumentaţi. Altfel va fi doar un conflict şi 2 tabere, iar oamenii vor alege mereu ceva ce vine gratis sau „foarte ieftin”, mai ales atunci când nu ştiu că peste 5 ani (în medie) o vor lua de la capăt, pentru că lucrările se vor deteriora.
Mulţumim pentru felicitări şi vă dorim şi noi dvs. un an bun, cu parcuri, munte, mare, ciclism, Enescu, teatru, cărţi şi toate câte vă aduc plăcerea de a admira!
ar fi utila trimiterea la texte de lege/instructiuni/ordine care sa limiteze explicit anveloparea unor constructii in functie de caracteristici constructive si/sau arhitectonice
Care sunt sistemele mecanice de reglare a climei interioare pentru a atinge parametrii optimi?
Sistemele de schimbare a aerului – deja clasicele aparate de aer conditionat sau declimatizare. Sisteme care inevitabil consuma curent electric. Nu rezolva problema si genereaza costuri de intretinere. Au filtre ce trebuie curatate constant pentru ca altfel in aerul din locuinta/birou apar bacterii si particule periculoase pentru sanatate.
Cel mai sanatos lucru pe care-l poti face pentru un spatiu inchis in care traiesti este sa echilibrezi aportul de aer natural prin sisteme pasive. Adica fante la ferestre si coloane de aerisire dimensionate corect la bai, bucatarii sau pe unde iese din calcul ca mai trebuie.
Buna ziua! Cred ca in situatia blocului nostru situat pe bvd. Nicolae Grigorescu 33 bl.A1 sunt si alte blocuri din Bucuresti. Blocul inca nu-i finalizat complet mai au putin, arata foarte urat, cu pereti denivelati si alte panarame. Au transformat o frumusete de bloc, construit in anii 60 ai veacului trecut intr-un bloc trist cu grave probeleme la exterior.Ce se ascunde sub polistiren si daca s-au respectat tehnologiile si etapele la aplicarea lui pe pereti numai muncitorii cunosc… . Sunt sigur ca maximum intr-un an dupa finalizarea lucrarilor o sa avem si alte surprize. Acuma s-a pus problema semnarii actului predare a obiectului, nustiu cine il semneaza…si daca nu se semneaza? O sa remedieze toate prostiile care le-au facut, o sa dea jos tot polistirenul si o sa-l puna din nou? Mai traiesc proprietarii apartamentelor din bloc inca 2-3 luni in cel mai bun caz in calvarul cu murdarie si balamuc de dimineata pana seara in jurul blocului? Cine poate sa-i traga la raspundere pe acesti pseudo constructori care se apuca de dragul imbogatirii rapide sa strice si sa scurteze perioada de fiabilitate a blocurilor din Bucuresti? Nu sunt organe de stat mai ales cele de drept, care sa verifice toate laturile si dedesubturile acestui fenomen? Nu avem organe competente sa verifice cum sunt platiti acesti muncitori prin boschetii din jurul blocurilor? Nu sunt organe de drept care sa verifice respectarea securitatii muncii? Cine le da autorizatii si cum acestor pseudo constructori? Muncitorii sunt necalificati, se vede dela o posta, nu se respecta consecutivitate a lucrarilor de termoizolare, clar ca dupa modul cum sunt platiti si lucreaza. Sunt multe intrebari, proprietarii apartamentelor sunt tratati ca niste umbre, ca sunt ca nu sunt, insa toate personajele implicate in tot acest balamuc impus, pleaca mai devreme sau mai tarziu din functii…..noi proprietarii insa ramanem sa culegem roadele iresponsabilitatii lor si sale remediem din contul nostru…
e clar ca avem nevoie de reabilitare termică!