În luna martie a acestui an, Primăria Municipiului București a început lucrările la pasajul subteran din Piața Presei Libere, primarul Sorin Oprescu anunțând că acestea se vor încheia în primele luni ale lui 2015 și că vor costa 62 de milioane de lei (aproximativ 14 milioane de euro). Utilitatea acestui pasaj este de negăsit, timpul de așteptare urmând a fi redus, conform unor calcule efectuate de proiectanți, în medie cu 150 de secunde. Nu este o îmbunătățire care să justifice suma investită, ambuteiajele create din cauza șantierului și nici mutilarea unor bulevarde istorice care arată foarte bine așa cum sunt. Nu a fost analizată însă situația în care, ca în cazul altor pasaje existente, blocajele se vor muta de la suprafață în pasaj. Avem șansa de a nu face greșelile altora, de a învăța de la orașele lumii care construiau pasaje în urmă cu zeci de ani și care în prezent renunță la ele, transformându-le în spații pentru oameni încărcate de vegetație, direcționând mașinile în afara orașelor, pe centură. Bucureștiul are o centură modernizată doar în proporție de aproximativ 30% (am scris despre acest subiect în urmă cu un an aici), dar PMB nu găsește resurse pentru a finaliza acest proiect.
Între timp aflăm cum sunt atribuite proiectele urbanistice, care este de fapt scopul lor și pentru cine sunt utile: procurorii DNA au început urmărirea penală în dosarul în care șeful Direcției de Infrastructură din Primăria Capitalei, Mădălin Dumitru, este acuzat că a atribuit preferențial contracte pentru lucrările majore de infrastructură. Conform referatului de arestare printre aceste contracte se numără și „Pasaj subteran Piața Presei Libere”, lucrare atribuită, prin contractul nr. 534/05.08.2011, Asocierii Apolodor Demolări SRL – Tehcon & Edilitare și Infrastructură SRL – SC Consitrans SRL
Un grup de 5 cetățeni care cunosc valoarea istorică și peisagistică a zonei și care traversează frecvent Piața Presei Libere au semnalat revoltați autorităților defrișările și felul în care sunt făcute. După ce au trimis, începând cu 16 iulie 2014, o serie de 5 sesizări către Comisariatul General al Gărzii Naționale de Mediu și către Comisariatul Municipiului București al Gărzii Naționale de Mediu, au primit în sfârșit răspuns pe 7 august. Deși nu răspunde nemulțumirilor cetățenilor, din document aflăm totuși numărul copacilor avizați pentru tăiere și transplantare, precum și numărul copacilor de plantat în compensare.
S.C. Apolodor Demolari S.R.L. are aviz pentru:
Defrișare
- 192 de arbori foioși
- 8 arbori rășinoși
- 26 de metri liniari de gard viu foios
Transplantare
- 12 exemplare de platan și 1 exemplar de castan
- 21 arbori foioși
- 120 arbuști
- 15 metri liniari de gard viu foios
- 470 rădăcini de trandafir
- 20 Buxus forme
- alți 600 de metri liniari de gard viu
„Pentru repararea prejudiciului adus mediului, în compensarea arborilor și arbuștilor avizați pentru defrișare, societatea mai sus menționată are obligația de a planta 200 exemplare arbori tineri cu balot de pământ conform protocolului de plantare nr. 02 din 21.01.2014.”
Ce nu este menționat în răspunsul primit de la Garda de Mediu e faptul că pentru a ajunge la „performanțele” arborilor defrișați e nevoie să se scurgă vreo cincizeci de ani. În plus, în obligația de replantare nu sunt precizate speciile arborilor ce vor fi plantați „pentru repararea prejudiciului” și nici momentul replantării. Deci putem aștepta mult și bine și ne putem trezi cu palmieri, cocotieri sau orice specie exotică, scumpă și nepotrivită pentru urbea noastră.
Din rândul organizațiilor neguvernamentale, Roxana Wring președinta Asociației ProDoMo a declarat că „Pasajul distruge una dintre cele mai frumoase zone istorice ale Bucureștiului, o zonă protejată, este vorba de sistemul de bulevarde de promenadă Kiseleff, Aviatorilor, Prezan.”
