Primăria Municipiului București deține mai multe clădiri în oraș, în care poate investi pentru a le folosi pentru birouri, dar se încăpățânează să plătească milioane de euro chirie pentru o clădire banală.
Palatul Administrativ al Municipiului București este un bătrân abandonat, care nu prezintă interes pentru edili.
Sediul adevărat al primăriei generale din București are stil ‒ neoromânesc. Orașele lumii care își respectă istoria și tradițiile veritabile, care atrag turiști tocmai datorită specificului local, își păstrează, își îngrijesc și își promovează clădirea veche a primăriei. Ba mai mult, găsesc spațiu suficient pentru a funcționa chiar în ea, fie că este mai mică, precum în Milano ori Göteborg, sau mai mare, ca în Madrid ori Viena (precizare: deși fostă capitală de imperiu, primăria din Viena are doar turnurile mai înalte decât a noastră și a fost construită nu cu mult înaintea celei din București – între 1872 și 1883). Ca să ne dăm seama cât de prețioasă este o astfel de clădire comparativ cu una nouă, vă spunem doar că edilii Vienei au decis, în urmă cu doi ani, să restaureze clădirea primăriei lor și alocă aproximativ 35 de milioane de euro pentru lucrări efectuate în perioada 2012-2023.
Ca în multe capitale și mari orașe europene, clădirea primăriei municipiului București e o clădire de patrimoniu, adică o moștenire valoroasă. Dar nu din aceea cu multe plasme, termopane, balustrade lucioase și pereți de gresie, ci o moștenire arhitecturală și culturală prețioasă.
Palatul, atunci și acum
Sediul primăriei din b-dul Elisabeta nr. 47 a fost proiectat de Petre Antonescu, arhitect de renume, în stil neoromânesc, unic în lume. În volumul București ‒ arhitectură și modernitate, Editura Simetria, 2005, clădirea este prezentată astfel: „elementele autohtone (arcul trilobat, coloanele scunde și masive, capitelul bizantin, «brâiele», ancadramentele evocând detalii medievale), reluate în interior în holul și scara de onoare, sunt supradimensionate pentru a da formă ideii de stabilitate și autoritate a funcției publice.“
Palatul a fost ridicat în 1910, pe un teren viran situat vizavi de Grădina Cișmigiului și numit „Maidanul lui Duca“. Inițial, aici era sediul Ministerului Lucrărilor Publice, iar construcția a fost realizată de Elie Radu în 4 ani. În timpul ocupației germane din 1916-1918, palatul a fost transformat în Comandatura Generală Germană. La sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, edificiul, avariat în urma bombardamentelor, a fost reconstruit și lărgit sub îndrumarea aceluiaș Petre Antonescu, care-i adăugă un etaj. La finalul lucrărilor, în clădire s-a instalat Primăria Generală, devenită în următorii ani Sfatul Popular al Capitalei.
Începând cu 2008, clădirea a intrat într-un proces de restaurare (care mai durează și la ora actuală, pentru că mulți ani șantierul nu a avut activitate), iar aparatul administrativ s-a mutat într-o clădire de 14 etaje, de pe Splaiul Independenței, pentru care primăria plătește anual aproximativ 3 milioane de euro chirie. Pe chirie, da?
Primarul general, domnul Sorin Oprescu, arhitectul-șef, domnul Gheorghe Pătrașcu, și consilierii generali nu găsesc nici timp, nici bani (dacă vă vine să credeți!), nici sens pentru a restaura și reda în funcțiune vechea clădire. Primăria are alte priorități. Șosele suspendate prin oraș, de exemplu. De asta ducem lipsă, consideră dânșii.
Am fost și în interiorul mastodontului pentru care plătim chirie. Este lipsit de stil și nu ai ce-i povesti unui vizitator sau copilului tău. Mă întreb dacă ar vrea vreun turist să-și facă fotografie în fața turnului de pe Splaiul Independenței. În plus, încăperile sunt meschine și incomode, există o mulțime de spații goale, deci nu stă în picioare argumentul cu lipsa de spațiu din clădirea de pe b-dul Elisabeta. Foarte multe primării ale lumii aleg să nu își țină toate departamentele în același sediu. I-am tot auzit ba pe primarul general, ba pe diferiți consilieri generali, ba pe arhitectul-șef, că sala de ședințe din sediul închiriat este prea mică pentru a primi 10 cetățeni care doresc să participe civilizat la ședințele publice ale Consiliului General. Atenție, PMB deține și alte spații generoase și clădiri răspândite prin oraș.
Ce-ar mai fi de spus? Că operațiunea „Consolidare Palatul Administrativ al Municipiului București, Imobil B-dul Regina Elisabeta nr. 47, sector 5, București“ trebuia finalizată în urmă cu jumătate de an, pe 31 iulie 2013. Lucrările au început pe 19 iulie 2010. În schimb, pe ordinea de zi a ședinței de Consiliu General al Municipiului București din 30 ianuarie 2014, la punctul 5, se află Proiectul de hotărâre privind prelungirea contractului de închiriere încheiat în baza Hotărârii CGMB nr. 352/2009 pentru imobilul situat în Splaiul Independenței nr. 291-293, sector 6, București unde găsim: „Având în vedere faptul că negocierile se află încă în curs și faptul că lucrările la Primăria Municipiului București, imobil de patrimoniu, situat pe b-dul Regina Elisabeta nr. 47, sector 5, se vor desfășura pe parcursul întregului an 2014, este necesară prelungirea contractului de închiriere a imobilului din Splaiul Independenței nr. 291-293, sector 6, pe o perioadă de un an, respectiv până la data de 31.01.2015.“ În ședință, consilierii generali au aprobat prelungirea contractului de închiriere a actualului sediu al Primăriei Capitalei până la 1 octombrie 2014.
Avem nevoie de acest sediu nou? Nu, nu avem nevoie. Avem nevoie de investiții în clădirile deținute deja de primăria generală, care sunt mult mai încăpătoare și net mai valoroase decât banala clădire din sticlă de pe Splaiul Independenței, construcție de 14 etaje, ridicată într-o zonă de case și lângă căminele studențești. Aviz arhitectului-șef al capitalei, domnul Gheorghe Pătrașcu!
În viață, dacă te afli sus nu înseamnă automat că ești și la înălțime, domnilor din primărie!