La început

Sigur că nu-i nici birjă, nici tramvai, vorba cântecului. Așa stăteau lucrurile prin anii ’80, întocmai cum ne cântă doamna Angela Similea. Pe 16 noiembrie 1979 era efectuată prima călătorie cu metroul bucureștean, între stațiile Semănătoarea și Timpuri Noi. Nu mulți dintre noi știu că în 1930 inginerul Dimitrie Leonida lansa ideea construirii unui metrou în orașul nostru, pe când acesta avea cam 400 000 de locuitori. Pe 13 noiembrie 1952, ideea împlinea 20 de ani și era creată Direcția Generală a Metroului București, în cadrul Ministerului Transporturilor. Pe 3 februarie 1975 a fost înființată Întreprinderea Metroul București (Metroul S.A. de astăzi), iar în toamnă aveau să fie deschise primele patru șantiere, de-a lungul Dâmboviței. Structura tunelurilor a fost realizată, pentru prima dată în România, din betoane impermeabile cu rășini acrilamidice. Pe parcursul lucrărilor au fost descoperite muniții și bombe din timpul războiului, canalizări și rețele vechi de apă, fundații de case vechi.

Metroul este una dintre cele mai rapide, eficiente și potrivite căi de mobilitate urbană în cazul unei citadele, cum este Bucureștiul, și de aceea este necesară dezvoltarea sa ‒ mai multe stații, care să deservească și cartierele care încă nu beneficiază de acest serviciu.

O parte dintre stațiile metroului bucureștean poartă numele unor personalități române, unele foarte cunoscute, altele mai puțin cunoscute, dar care impun respectul nostru. Petrache Poenaru a fost un pedagog, inventator, inginer și matematician român, membru al Academiei Române, care în 1827 și-a brevetat invenția numită condei portăreț fără sfârșit, alimentându-se însuși cu cerneală (n.r. stiloul). Nicolae Teclu a fost chimist, arhitect, profesor, academician, inventatorul arzătorului cu mecanism de reglare a raportului dintre aer și gaz, care îi poartă numele. Activitatea sa este cunoscută în întreaga lume: 60 de descoperiri și peste 50 de lucrări originale în domeniul chimiei. Despre Anghel Saligny cunoaștem cei mai mulți dintre noi că a proiectat podul de la Cernavodă, pe lângă care trecem în drum spre mare. Dimitrie Leonida, născut la Fălticeni, a fost om de știință, inginer specialist în energetică, profesor universitar, academician. El s-a ocupat cu introducerea iluminatului electric în București, fiind angajat al Primăriei București. În 1908 înființează prima școală de electricieni și mecanici din România, iar un an mai târziu, primul Muzeu Tehnic din România. Tot el a gândit proiecte ce aveau să fie îndeplinite mai târziu, precum o hidrocentrală la Porțile de Fier (idee din 1923).

Din ce în ce mai adesea, în stațiile de metrou putem vedea români frumoși, români talentați, expoziții foto, piese de teatru, mimă și pantomimă, dans.

Un detaliu interesant, mai puțin cunoscut, este că metroul bucureștean merge la suprafață (nivelul șoselei) între ultimele două stații ale magistralei 2, Dimitrie Leonida ‒ Berceni.

Poate ați observat deja că trenurile de metrou (cele noi) care circulă pe M2 poartă nume de flori: Dalia, Narcisa, Camelia, Violeta, Margareta, Crizantema, Crăița, Crinul, Iasomia, Nufărul, Magnolia, Liliacul etc. Cele de pe M1 și M3 au nume de capitale: București, Stockholm, Berlin, Londra, Bruxelles, Viena, Atena, Copenhaga, Budapesta, Helsinki, Lisabona, Dublin, Talin, Riga, Vilnius, Sofia etc.

Azi

În martie 2011 au început lucrările la construirea viitoarelor stații ale magistralei 5 de metrou „Drumul Taberei – Pantelimon”, pe secțiunea Râul Doamnei – Eroilor 2. În acest moment, conform Metrorex S.A., termenul preconizat pentru darea în folosință a acestui tronson este începutul anului 2016. Pentru anul acesta, au fost alocate de la buget 113 milioane de euro, iar pentru 2014, estimările înaintează un total de aproximativ 68 de milioane. Acest proiect este finanțat din fonduri structurale nerambursabile, în cadrul Programului Operațional Sectorial – „Transport“. În acest moment se lucrează la toate stațiile de pe tronsonul Râul Doamnei – Eroilor.

În presă au apărut recent informații extrase dintr-un studiu realizat de Hanna Karlsson, cercetător la Institutul suedez Karolinska, inclusiv la metroul din București. Rezultatele acestuia au scos la iveală faptul că aerul din subteranul bucureștean depășește de opt ori maxima admisibilă a noxelor. În acest sens, Metrorex ne informează că „metroul bucureștean a fost proiectat și prevăzut cu un sistem de ventilație mecanică generală a stațiilor și tunelelor de metrou. Stațiile și interstațiile de metrou sunt prevăzute cu instalații de ventilație generală de introducere și evacuare a aerului [...] Funcționarea centralelor de ventilație este monitorizată cu instalația de telemecanică ce permite oprirea și repornirea ventilatoarelor în sensul necesar (evacuare sau introducere), de la distanță. Lunar, se face analiza chimică a aerului, unde, pe lângă nivelul de oxid și bioxid de carbon, se măsoară și nivelul pulberilor în suspensie. Asigurăm publicul călător de faptul că ultimele măsurători au rezultate care nu sunt de natură să îi îngrijoreze.“ (director general, ing. Aurel Radu)

Metroul este un personaj interesant al capitalei și constituie o investiție folositoare pentru bucureșteni. Spațiul pe care ni-l oferă este mai atent amenajat în ultimii ani și devine tot mai mult un cadru inedit pentru manifestări culturale.