După cum vă anunțam în urmă cu câteva zile, marți, 23 iulie, a avut loc dezbaterea publică pentru aprobarea PUZ Piața Presei Libere, organizată de Primăria Municipiului București la sediul din Splaiul Independenței.
Au fost prezenți, din partea primăriei, domnul arhitect-șef Gheorghe Pătrașcu și domnul inginer Ion Dedu, director executiv al Direcției de Transporturi Drumuri și Sistematizarea Circulației. Știind cum merg lucrurile în urbea noastră, n-am fost foarte mirați să vedem că domnul Dedu are opinii ferme legate de patrimoniul Bucureștiului, pe care ține să și le exprime pe larg, atât de pe larg, încât arhitectul-șef, domnul Gheorghe Pătrașcu, nu mai apucă să vorbească. În schimb, dl. Dedu consideră că o planșă ține loc de studiu de trafic, pe care, de altfel, crede că nici nu mai era nevoie să-l afișeze pe site-ul primăriei, pentru că oamenii și așa nu înțeleg documentele de specialitate.
Pe scurt, o dezbatere făcută de PMB doar pentru a fi bifată, în care reprezentanții instituției au recunoscut că prioritare pentru București ar fi centura și transportul public, doar că nu fac nimic în acest sens. Am transcris mai jos câteva fragmente din aceste discuții:
Minutul 33:40
Dan Trifu, vicepreședinte Ecocivica: „În momentul când eu voi realiza o centură măcar. Atât. O centură pe două benzi, cu pasajele adiacente, atunci sigur în București traficul se va diminua foarte mult. … De ce de 23 de ani nu sunt în stare să dublez o șosea de centură și să văd ce valori de trafic mai am dup-aceea, nu înțelegem.”
Minutul 35:50
Dan Trifu: „Dacă eu mă apuc să distrug acele zone verzi, care și așa sunt deficitare, și mai vreau să distrug și aliniamentele, care îmi compensează direct cantitățile de noxe emise, vă dați seama în ce pericol pun sănătatea cetățenilor și este clar că Uniunea Europeană va declanșa procedura de infringement.”
Domnul Ion Dedu, director executiv al Direcției de Transporturi Drumuri și Sistematizarea Circulației, ne dumirește de ce în București buldozerele rad casele de patrimoniu, iar la Viena nu:
Minutul 40:10
Ion Dedu: „[La Viena] nu se atinge de patrimoniu pentru că un Franz Joseph a construit clădiri. Da’ clădiri! Da? Clădiri, clădiri… monumentale.”
Și despre istorie, tot de la domnul Dedu:
Minutul 40:33
Ion Dedu: „… Deci pe inelul principal de circulație, ăla care l-a făcut Ceaușescu, și nu Ștefan cel Mare, pardon, Mihai Viteazul sau Vlad Țepeș, că ei au fost p-aicea, da? Deci ăla care l-a făcut Ceaușescu, trebuie să realizăm pasaje în fiecare intersecție.”
Minutul 42:25
Ion Dedu: „Bucureștiul nu poate să investească acolo [pasajele peste centura Capitalei, nota redacției] pentru că multe dintre ele sunt total în afara orașului. Singurul pasaj pe care îl are Bucureștiul și într-adevăr poate să-l înceapă este cel de la Domnești. Pentru că atunci s-a făcut… Da? Dar el nu e în București. Asta e problema. Cineva… N-o să putem clădi noi, bucureștenii pasajul de la Domnești. Nu este legal și nici moral.”
Minutul 52:00
Gheorghe Pătrașcu, arhitectul-șef al capitalei: „Părerea mea că așa cum… în forma asta… în care s-a dus designul pasajului… el are un impact absolut minor din punct de vedere estetic.”
Minutul 56:37
Gheorghe Pătrașcu: „În faza de dezbatere publică … au fost 2 interpelări. Mie îmi ridică un semn de întrebare de ce au apărut acum 125 dintre care o parte sunt dublate. Deci e clar că a fost o mobilizare… în sens negativ, după părerea mea. Și cred că asta nu e nici corect și nici nu e sănătos pentru… București.”
Minutul 59:50
Ioana Simionescu, cetățean, mămică: „… mi se pare o aberație să facem o investiție de 18 milioane de euro, pe puțin, pentru un timp de așteptare așa de scurt. (180 de secunde de așteptare, echivalentul a 3 cicluri de semaforizare, conform afirmațiilor domnului Dedu, nota redacției). Recomandarea mea este abandonul acestui proiect.”
Minutul 1:18:45
Nicușor Dan, președinte Asociația Salvați Bucureștiul: „[Furnizarea de date concrete, nota redacției] e obligația dumneavoastră legală. În această dezbatere publică au lipsit 2 lucruri: studiul de trafic și raportul de evaluare a impactului asupra mediului.”
Vă invităm să audiați dezbaterea în întregime. Merită!
Dedu ala trebuie urgent remaniat din functie. Nu se exprima corect politic! …
Ce legătură are exprimarea politică, şi politicul în ansamblu, cu această chestiune care ţine de administrarea oraşului (spaţiul cetăţenilor, zestrea oraşului şi banii cetăţenilor) şi cu strategia PMB trasată (după cum observă oricine audiind această „dezbatere publică”) nu de arhitectul-şef şi Direcţia de Urbanism, ci de Direcţia de Transporturi Drumuri și Sistematizarea Circulației…?! Şoseaua de centură este soluţia logică, dar domnul Dedu alege să peticească şi să plimbe problema (ambuteiajele) dintr-o parte în alta a oraşului. De ce?
E ingrozitor cinismul (si reaua vointa) cu care privesc “edilii” aspectele legate de patrimoniul si zonele verzi ale orasului.
Precum si dispretul lor fata de opinia celor pe care ii reprezinta.
Ma intristeaza indiferenta bucurestenilor fata de aceste intentii distructive, care ne vor afecta puternic pe toti, din pacate in rau.
Bucuresteni, treziti-va inainte sa fie prea tarziu !
Da, este trist că „edilii” nu se gândesc că o clădire „veche” sau un copac bâtrân spune ceva despre istoria oraşului şi că ceea ce e „vechi”, după ce este restaurat şi începe să fie întreţinut constituie un magnet pentru turişti şi pentru locuitorii Bucureştiului, deci produce prestigiu şi bani (pe care nu-i produc când sunt lăsate în paragină, când nu sunt îngrijite). În ceea ce priveşte zonele verzi, numai dacă-l citim pe Ionescu Gion („Istoria Bucurescilor”) şi ne gândim câtă pădure era înainte de începuturile urbei pe locul unde se întinde acum Bucureştiul, mai târziu de jur împrejurul oraşului, ne ia cu ameţeală. Este vremea să îngrijim cu sfinţenie ce avem şi să plantăm, să plantăm, să plantăm. Că betoane şi sticlă avem din belşug.
Nu vă întristaţi, pentru că cetăţenii nu sunt indiferenţi. Am aflat asta din interacţiunea cu ei când distribuim ziarul. Ei nu îşi cunosc drepturile, iar căile de acţiune nu le sunt clare. Există însă grupuri de iniţiativă civică (de exemplu în Lacul Tei, Drumul Taberei, Prelungirea Ghencea), de oameni activi, care alocă parte din timpul lor liber pentru rezolvarea unor probleme ale comunităţii. Povestiţi, arătaţi, argumentaţi, acţionaţi şi oferiţi modele şi celorlalţi şi veţi contribui la trezire înainte de a fi prea târziu.
Aşteptăm să ne mai auzim, aşteptăm şi alte păreri de la cititori şi veşti „din teritoriu”.