Este un fenomen curent ca limba unei culturi dominante să influențeze masiv alte limbi. S-a întâmplat dintotdeauna, e evoluția firească a lucrurilor. Dar dacă la scara istoriei lucrurile pot fi privite cu relaxare, la firul ierbii sunt întâmplări care te calcă pe nervi. Prezența masivă a barbarismelor, adică a neologismelor nejustificate, este una dintre ele.
În ultima perioadă, „expertiză“ a luat locul, prin calc semantic, cuvintelor „experiență“ sau, în funcție de context „competență“. Nimeni nu te mai întreabă la un interviu ce experiență ai, ci, desigur, ce „expertiză“. „Expertiza“ îi recomandă acum pe oameni pentru anumite posturi și nu „competențele“. Calchierea englezescului „expertise“ intră însă în directă coliziune cu un cuvânt deja existent în limba română (asta și înseamnă, de fapt, calc semantic).
Conform DEX ediția 1998:
EXPERTÍZĂ, expertize, s. f. 1. Cercetare cu caracter tehnic făcută de un expert, la cererea unui organ de jurisdicție sau de urmărire penală ori a părților, asupra unei situații, probleme etc. a cărei lămurire interesează soluționarea cauzei. ♦ (Concr.) Raport întocmit de un expert asupra cercetărilor făcute. 2. (Med.; în sintagma) Expertiză medicală = a) stabilire, în urma unui examen medical, a capacității de muncă a unui bolnav sau a unui om sănătos în condițiile solicitărilor fizice și psihice din diferite profesiuni; b) consultație sau autopsie efectuată de medicul legist în cazuri de rănire, accident, viol, otrăvire, omor etc. – Din fr. expertise.
Prin urmare, la întrebarea „ce expertiză aveți“, puteți răspunde liniștiți: „n-am, dar pot să cer una“.
Vezi doamna fost ministru al invatamantului, Ecaterina Andronescu. Are mereu oameni cu ”expertiza” in guvern…:-))))))