Se întâmplă uneori să fim nevoiți să ne adresăm unor persoane necunoscute. Acesta nu este un gest de impolitețe, ba chiar este un mijloc de a ieși din încurcătură.

Când ne adresăm unui necunoscut, vom folosi întotdeauna pronumele personal de politețe „dumneavoastră”, în loc de „mata” sau „tu”.

Într-un oraș străin, într-un cartier în care n-am mai pus niciodată piciorul sau într-un magazin mare, este cât se poate de firesc să întrebăm pe cineva unde se află locul căutat de noi (de exemplu, gara, un muzeu, un restaurant sau un anumit raion). Este suficient să salutăm persoana respectivă și, apoi, să ne exprimăm rugămintea concis și clar. După ce aflăm informațiile dorite mulțumim politicos (chiar și atunci când persoana nu ne poate ajuta) și ne îndreptăm în direcția indicată. Dacă este nevoie, ne adresăm unei alte persoane pentru a afla informații suplimentare. Este de preferat să nu abordăm pe cineva foarte în vârstă sau o persoană extrem de grăbită. Chiar și când ne adresăm unui polițist, recepționerului de la hotel sau unui șofer de taxi, să nu uităm să folosim trei sintagme esențiale: „bună ziua“, „vă rog“ și „mulțumesc“.

În situația în care ne aflăm într-un context social alături de persoane străine (de exemplu în tren, în avion, la o petrecere) este permis să începem o conversație cu un străin despre subiecte neutre, pentru a cunoaște oameni noi, pentru a face timpul sa treacă sau pur și simplu pentru a socializa. Putem discuta despre vreme, despre un eveniment sportiv sau cultural important, însă nu e permis să ducem acea conversație la un nivel personal. Vom păstra un ton neutru și o adresare politicoasă. Asta înseamnă că nu ne apucăm să ne povestim întreaga viață, problemele personale, neînțelegerile cu partenerul și alte asemenea subiecte intime.