Un oraș pentru oameni

8 martie 2014

Arhitectul urbanist Jan Gehl spunea în anul 2011, când a fost în București: „Văzându-vă orașul, consider că atât oamenii politici, cât și urbaniștii v-au înșelat. Aveți un oraș foarte frumos, dar care a fost ruinat printr-o serie de decizii egoiste, favorizând un grup mic de oameni. Cred că puteți avea o politică urbană mai echilibrată, sustenabilă și orientată către locuitorii orașului. Asta este ceea ce vă doresc! Și sunt sigur că o veți obține, deoarece timpul lucrează foarte mult pentru asta. Toate lucrurile acestea aparțin anilor ʼ70. Voi ați ajuns acolo mai târziu.“ (interviu realizat de hotnews.ro)

De ce, totuși, primarii capitalei continuă să creadă că sunt necesare investiții pentru fluidizarea traficului prin: 8 pasaje rutiere (subterane sau supraterane), 1 pasaj pietonal subteran, 8 bulevarde noi, alte 4 artere de circulație din oraș modernizate și nu în soluții furnizate, ca în alte țări, de specialiști în urbanism și trafic? Toate acestea, în condițiile în care promisiunile primarului general, de exemplu, nu se potrivesc deloc cu bugetul Primăriei Capitalei.

Întrebarea este, de ce nu recurg edilii la rezolvări mai puțin costisitoare, astfel încât să nu fie paguba mai mare decât beneficiul? Și dacă l-au luat pe „nu“ în brațe, cum se vor putea realiza toate aceste proiecte, atâta vreme cât bugetul primăriei de anul acesta va fi tot unul de criză?!

Problema traficului în orașe nu se rezolvă prin construirea de drumuri noi. Dezvoltarea transportului în comun, corelată cu amenajarea de parcări multietajate, benzi pentru biciclete și mărirea spațiilor pietonale sunt măsuri implementate deja în Viena.

Aceste propuneri au fost recomandate de Markus Tomaselli, profesor la Institutul de Urbanism și Peisagistică al Universității Tehnice din Viena, în cadrul prezentării realizate în 2011, la București. Prezentarea a avut loc în fața membrilor Comisiei de Administrație Publică de la Camera Deputaților, în cadrul unei dezbateri publice despre rezolvarea problemelor de trafic.

Cea mai mare provocare întâmpinată de Jan Gehl în proiectele de pe întreaga planetă a fost blocajul în obiceiurile cotidiene și comode. „Oamenii spuneau că aceasta nu se va întâmpla niciodată în orașul lor. Spuneau: avem nevoie de trafic, avem nevoie de mașini, ceea ce este o gândire de modă veche. Dar comunitățile crescând din ce în ce mai mult, atitudinea devine de secol XXI. Realizează că nu mai putem folosi mașinile așa cum am făcut-o în ultimii 50 de ani, deoarece se diminuează drastic calitatea aerului, ne vom îngrășa, crește prețul petrolului. Nu mai putem folosi aceste tehnologii care sunt deja învechite. Trebuie să facem mult mai mult. Unele orașe deja au început.“

Foto: Ana Galbenu

Adaugă un comentariu

Adresa de e-mail nu va fi publicată. (*) - câmpuri obligatorii

*

Vreau să primesc notificări prin e-mail când apar comentarii noi.
Dacă doriți să primiți notificări fără a scrie acum un comentariu, click aici.