Un proiect controversat al Primăriei Capitalei riscă să distrugă una dintre cele mai reprezentative artere ale Bucureștiului.

O prioritate a Primăriei Capitalei în mandatul domnului Sorin Oprescu este fluidizarea traficului rutier din București prin proiecte care vizează lărgiri de străzi, străpungeri și pasaje, fără a lua în considerare existența pietonilor și a bicicliștilor. Specialiștii contrazic însă planurile autorităților și spun că acestea au un impact negativ asupra zonelor istorice ale orașului, presupun costuri uriașe și decizii la limita legii sau chiar dincolo de aceasta. În plus, ei amintesc că în Occident astfel de proiecte s-au dovedit inutile (pentru că aglomerau traficul, în loc să-l fluidizeze) și au fost abandonate încă din anii `70.

Primăria Municipiului București (PMB) a elaborat un proiect care vizează transformarea Bulevardului Aviatorilor într-o serie de pasaje și parcări subterane. Ordinul Arhitecților din România (OAR) a luat poziție încă de anul trecut împotriva acestui proiect, demonstrând că acesta ar distruge arhitectura, spațiul verde, promenadele și pistele pentru bicicliști, doar pentru ca mașinile să circule mai repede. De asemenea, Asociația ProDoMo a lansat o campanie de salvare a Bulevardului Aviatorilor prin fluturași de informare a riveranilor, petiții și adrese către instituțiile abilitate și chiar prin manifestații și proteste publice.

Bulevardul Aviatorilor – scurt istoric

Bulevardul Aviatorilor s-a numit inițial Șoseaua Nouă și mai apoi Șoseaua Jianu, după numele lui Ion Jianu, unul dintre proprietarii de terenuri din zonă. La început doar o alee îngustă și întunecoasă care despărțea moșiile familiilor Filipescu și Jianu, a devenit o arteră importantă odată cu apariția grădinilor de agrement din nordul Capitalei, la începutul secolului XX. „Planul de aliniere și nivelment“ elaborat de Consiliul Comunal în anul 1912 consacra Șoseaua Jianu drept „loc de plimbare comod și util“. Prin acest nou proiect, artera căpăta o alură aproape fastuoasă, de mare arteră urbană, urmând ca, împreună cu Șoseaua Kiseleff și legătura dintre ele, Strada Colonel Dimitrie Ghica (actuala Stradă Ion Mincu), să asigure accesul bucureștenilor spre zona de agrement din nordul Capitalei și, în special, spre noul, pe atunci, Parc Național, cunoscut astăzi drept Parcul Herăstrău.

Astfel, Șoseaua Jianu a fost mult lărgită, fiind prevăzută cu benzi speciale pentru automobile, trăsuri, tramvaie, călăreți, biciclete și pietoni. În complexitatea profilului se întâlnesc cele două lumi care marcau Bucureștiul anilor 1900: cea pe cale de dispariție, a mijloacelor tradiționale de transport și circulație (trăsura și mersul călare) și cea nouă, reprezentată de biciclete, automobile și tramvaie. Lucrările inițiate în 1912 au fost reluate în 1928, când Șoseaua Jianu a căpătat un aspect apropiat de cel actual. Cele trei tronsoane au fost marcate prin ronduri (actualele piețe Charles de Gaulle și Aviatorilor). Tot atunci s-a prevăzut amplasarea Monumentului Eroilor Aerului, realizat după un proiect al sculptoriței Lydia Kotzebue și înfățișându-l pe Icar cu aripile deschise. Monumentul a fost inaugurat abia în 1938 și a ajuns să dea numele bulevardului așa cum este el cunoscut în zilele noastre. (Sursa informațiilor despre istoria bulevardului este un studiu realizat de arhitecții N. Lascu și H. R. Moldovan)

În prezent, Bulevardul Aviatorilor în întregul lui, de la Piața Victoriei până la Șoseaua Nordului, este una dintre cele 98 de zone construite protejate ale Bucureștiului. În iunie 2011, OAR a solicitat Ministerului Culturii clasarea bulevardelor Aviatorilor, Prezan și Kiseleff ca „monumente istorice“, datorită valorii unice a acestor artere. Deși în favoarea clasării ca monumente istorice s-au pronunțat atât Comisia Zonală a Monumentelor Istorice din București, cât și Comisia Națională a Monumentelor Istorice, ministrul culturii din acea vreme, domnul Kelemen Hunor, a respins propunerea de clasare.

Ce planuri are Primăria?

Un proiect depus la Primăria Municipiului București în 2007 și actualizat în 2011 prevede realizarea unui parcaj subteran în Piața Charles de Gaulle, precum și a unui pasaj pietonal cu spații comerciale, un „mall subteran“ de 8.000 mp. La suprafață, în Piață ar urma să răsară un „deal cutat suprateran“ înalt de 4,5 metri. Beneficiarul lucrării este firma Romstrade S.R.L.

În 21.07.2011, conform anunțului apărut în „Jurnalul Național“, aflăm că PMB a adus modificări PUZ-ului „Parcaj și pasaj pietonal subteran cu spații comerciale Charles de Gaulle“ prin care se introduc alte 2 pasaje rutiere subterane de-a lungul Bulevardului Aviatorilor, fără respectarea procedurii legale de elaborare, prin care primul pas este prezentarea și dezbaterea publică a proiectului propus! O lună mai târziu aflăm că a fost atribuit deja contractul de lucrări firmei sus amintite, printr-o licitație publică, deși documentația cerută de lege nu era elaborată și aprobată.

În plus, proiectul acestui pasaj rutier a mai fost supus aprobării Comisiei Tehnice de Urbanism a Primăriei Capitalei și în 2007, fiind respins prin votul unanim al membrilor comisiei. Aceștia au avizat doar construcția unei parcări subterane în Piața Charles de Gaulle. Nu vom insista aici cu foarte multe detalii tehnice, dar considerăm necesar să facem următoarele precizări: proiectul parcajului subteran a obținut avizul Ministerului Culturii pe data de 30.11.2011, deși cele 2 comisii ale acestui minister (cea zonală și cea națională) au votat pentru clasarea bulevardului Aviatorilor ca monument istoric, clasare cerută de Ordinul Arhitecților din România (ceea ce ar fi oprit din start acest proiect)! Comisia tehnică de urbanism din cadrul Primăriei Capitalei nu a eliberat încă niciun aviz; cea întrunită din nou în 29.02.2012 (pentru a treia oară consecutiv) nu s-a pronunțat referitor la această variantă, decizia fiind amânată pentru o prezentare ulterioară, mai completă, a acestui proiect; proiectul nu are celelalte avize obligatorii de la Ministerul Dezvoltării și de la Ministerul Mediului. Și pentru că niciodată lucrurile nu sunt simple, au existat 6 propuneri de intervenție pentru Bulevardul Aviatorilor, precum și numeroase neconcordanțe între diversele documente oficiale (avize, autorizații, conținut proiecte), care se bat cap în cap în ceea ce privește datele, cifrele și soluțiile.

Iată și în acest caz, așa cum a mai existat și în alte cazuri, lipsa îngrijorătoare de comunicare și de colaborare între diversele comisii de specialiști (convocate pentru evaluarea și avizarea proiectelor din partea Primăriei Capitalei sau a Ministerului Culturii). Ba mai mult, toate variantele încalcă 3 legi fundamentale: Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, Legea 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național (în ceea ce privește raza minimă obligatorie de protecție a monumentelor istorice) și Ordonanța nr. 114 din 2007, care stipulează interdicția clară de a construi pe spații verzi de pe teritoriul localităților din România.

Există foarte puține documente făcute publice, iar cele câteva informații referitoare la aceste proiecte sunt prezentate în așa fel încât omului de rând îi este aproape imposibil să înțeleagă implicațiile ulterioare (de exemplu, prezentări la o scară foarte mare, fără detalii semnificative, planuri neclare, scris indescifrabil, lipsa imaginilor de la nivelul trecătorului și a unor perspective sugestive).

Câteva cifre: proiectul presupune o investiție de aproximativ 40 de milioane de euro din partea Primăriei București și 60 de milioane de euro din partea Romstrade, care va primi drept de concesiune pe 49 de ani asupra parcării și a zonei comerciale. Lucrările la parcarea subterană s-ar întinde pe doi ani, conform planurilor primăriei, urmând să se creeze 603 locuri de parcare. În momentul de față, în piață există circa 170 de locuri de parcare supraterane gratuite, dintre care 120 ar urma să fie desființate conform proiectului.

Ce va fi „dacă“?

Deocamdată, casele retrase de la stradă sunt adăpostite de șirul de copaci cu coroane impunătoare, iar cele două bretele (încă) au un farmec aparte, astfel că plimbarea „la șosea“ este o plăcere pentru mulți bucureșteni. Observăm însă, din ultima variantă a proiectului propus (cea avizată până în prezent numai de Ministerul Culturii), că cele patru rampe de acces carosabil în pasajul subteran (două la sud și două la nord de Piața Charles de Gaulle) vor fi amplasate în lungul Bulevardului Aviatorilor, urmând să dispară circa 7m din lățimea zonei verzi adiacente dreapta-stânga carosabilului central, ceea ce include și tăierea tuturor copacilor (minim 250) din aceste zone! În plus, va fi desființată și actuala zonă de promenadă destinată pietonilor și bicicliștilor, unică în București, pe lungimi de peste 150 m în cele 4 poziții ale rampelor! Dacă se vor replanta copaci, aceștia vor fi din familia arbuștilor sau a altor arbori cu rădăcini mici, care vor face notă discordantă cu ceilalți copaci existenți distrugându-se definitiv (pe lungimi de peste 250 m în cele 4 poziții) aliniamentele actuale ale copacilor dendrologici plantați acum un secol.

Mai departe, în toate variantele de proiect, în mijlocul pieței va rezulta o movilă, cu diametrul de 100 m și cu înălțimea de 4,50 m. În acest fel, se desființează definitiv alte spații verzi existente, de peste 7000 m2, și se anulează efectul „perspectivelor lungi“ și al „vizibilității“ spre capetele de perspective gândite ca repere de orientare în oraș, cum sunt Arcul de Triumf și statuia Aviatorilor. E drept că s-a propus acoperirea movilei cu niște „plăci ondulate de beton cu iarbă“, care ar presupune un efort considerabil, nu numai financiar, iar rezultatul ar fi îndoielnic. Nici intrarea monumentală în Parcul Herăstrău, o altă zonă protejată, nu va mai fi la fel. Aici se propune un „amfiteatru“ cu scări și platforme monumentale de acces la „mallul“ subteran care va „confisca“ definitiv accesul pietonal în parc.

Dincolo de ilegalitățile observate, există, evident, un conflict de interese, prin faptul că investitorul care va deține viitorul mall și parcajul subteran din Piața Charles de Gaulle a câștigat și licitația pentru construirea pasajelor rutiere subterane! Practic, această firmă (ROMSTRADE) finanțează un proiect ce se vrea public (vezi parcajele subterane), în urma căruia va avea în proprietate un mall subteran, construit într-un spațiu public, și tot ea primește bani publici pentru a construi cele două pasaje rutiere subterane adiacente parcajului subteran.

Obiectivele și valoarea de investiție ale acestor proiecte, precum și consecințele ireversibile ale impactului negativ asupra întregii zone, nu numai asupra bulevardelor istorice, sunt nejustificate comparativ cu efectul scontat a fi pozitiv în ceea ce privește „optimizarea“ traficului (de altfel, singurul criteriu luat în calcul).