Angajații de la Atelierul de pânză produc din bumbac netratat sacoșe, șorțuri, veste, fețe de pernă, săculeți pentru cadouri, iar din iută traiste și coșulețe.

În prezent, Baumax are un contract de parteneriat cu Atelierul de Pânză, o unitate protejată înființată în anul 2009 de ViitorPlus. Persoanele cu dizabilități care lucrează aici confecționează sacoșe de pânză, din bumbac prietenos cu mediul, alături de alte produse precum șorțuri de bucătărie, fețe de masă, veste de grădină etc. Aceste obiecte de pânză sunt branduite apoi cu logo-ul Baumax, iar compania le folosește ca materiale de comunicare pentru diverse conferințe sau la campanii de marketing.

Unitățile protejate sunt societăți de sine stătătoare sau ONG-uri, autonome din punct de vedere economic, în care minimum 30% dintre angajați sunt persoane cu handicap. Scopul lor este integrarea profesională a persoanelor cu handicap. Acest lucru se realizează în cadrul unor ateliere protejate. La nivel european sunt cunoscute sub denumirea de WISE – Work Integration Social Enterprises – sau întreprinderi sociale pentru integrarea în muncă.

În cazul Baumax, Iulia Besnea, Asistent Manager la Baumax, mărturisește că „inițiativa colaborării cu unități protejate a venit din partea proprietarilor centralei din Austria, care de 15 ani lucrează cu unități protejate, așa că a fost instaurată o tradiție ca în fiecare țară în care există Baumax să existe proiecte pe partea asta. În sediul central lucrăm cu centre protejate, pentru că avem aproape 1 200 de angajați în România, deci nu întrunim condiția de 4% persoane cu dizabilități din numărul total de angajați. Și atunci, decât să virăm statului diferența care rămâne, mai bine lucrăm cu unități protejate“. Baumax a început o colaborare fructuoasă de minimum un an cu unitatea protejată ViitorPlus, în urma căreia au fost realizate ghiozdănașe și șorțuri de grădină, folosite cu ocazia începerii școlii sau pentru promovarea unui produs.

Conform legii 448/2006, orice companie care are mai mult de 50 de angajați este obligată să aibă cel puțin 4% din numărul total de angajați persoane cu handicap. Dacă o companie nu îndeplinește această condiție, va trebui să achite lunar, conform articolului 77, o sumă reprezentând 50% din salariul de bază minim brut pe țară, înmulțit cu numărul de locuri de muncă în care nu a angajat persoane cu handicap. Taxa plătită de societăți la bugetul de stat se calculează după formula 0,04 x ½ din salariul minim pe economie x numărul de salariați.

Modul în care funcționează colaborarea cu o unitate protejată este simplu. În momentul în care compania s-a hotărât asupra acestui tip de parteneriat, este necesar să confirme prin intermediul declarației 100 privind obligațiile de plată la bugetul de stat, la poziția 25 (vărsăminte de la persoanele juridice pentru persoanele cu handicap neîncadrate), că suma utilizată prin această colaborare pentru achiziționarea serviciilor sau produselor este echivalentă cu suma pe care trebuie să o achite către bugetul de stat. Vestea bună aici este că în loc să plătească această taxă către bugetul de stat, companiile pot opta astfel pentru colaborarea cu unități protejate.

Să luăm ca exemplu o companie care achiziționează produse de la o unitate protejată autorizată, în sumă mai mică decât cea datorată bugetului de stat. În acest caz, compania respectivă va achita statului diferența de sumă. În cazul în care suma cu care compania a achiziționat produsele de la unitatea protejată este mai mare decât suma datorată bugetului de stat, compania nu va mai datora nimic statului, iar diferența în plus se va reporta în luna următoare, când companiei i se va deduce din suma de plată.

Unitățile protejate pot fi găsite printr-o simplă căutare pe internet, în funcție de serviciile și produsele de care compania care dorește să facă achiziția are nevoie. O listă completă se află pe site-ul Asociației Naționale a Persoanelor cu Handicap.

Aceste unități protejate pot fi găsite printr-o simplă căutare pe internet, în funcție de serviciile și produsele de care compania are nevoie. De asemenea, o listă completă cu numele unităților protejate se găsește pe site-ul Asociației Naționale a Persoanelor cu Handicap (ANPH).

Scopul legii e de a facilita accesul persoanelor cu dizabilități pe piața muncii. Conform datelor furnizate de Ministerul Muncii în anul 2012 și preluate de pe site-ul ziare.com, din totalul de aproape 700 000 de persoane cu handicap, numai 22 272 au un loc de muncă în România.

Pentru o companie este important să aibă în vedere faptul că achizițiile acesteia de la unitățile protejate vor avea un impact benefic asupra imaginii sale publice. Aceste unități dispun de diverse canale de comunicare, prin care fac cunoscute colaborările lor cu companiile de orice fel.

Pentru o companie este important să aibă în vedere faptul că achizițiile acesteia de la unitățile protejate vor avea un impact benefic asupra imaginii sale publice.

Avantajul colaborării cu aceste unități protejate constă în faptul că în cuantumul taxei către stat, companiile pot achiziționa produse sau servicii de la acestea, în baza unui contract și a unei facturi.

În concluzie, beneficiile colaborării cu unități protejate sunt multiple, atât din punctul de vedere al business-ului, cât și din perspectiva strategiei de CSR: companiilor le va fi dedusă exact suma pe care acestea o plătesc unităților protejate pentru activitatea sau pentru produsele pe care le furnizează și, în același timp, asigură integrarea și menținerea pe piața muncii a persoanelor cu dizabilități. În câțiva pași simpli, taxa de handicap se transformă într-o investiție atât în comunitatea persoanelor cu dizabilități, cât și pentru business.