Acest articol nu este însoțit de imagini pentru că pe site-ul PMB, acolo unde este organizată dezbaterea publică în variantă online, nu am găsit vreun fișier de acest fel. Nimic. Nicio reprezentare a modificărilor propuse, astfel încât să înțelegem ca simpli cetățeni cum ar arăta proiectul odată finalizat. Mai poate fi aceasta dezbatere publică, poate fi considerată consultare a cetățeanului câtă vreme materialele informative nu conțin imagini care să ilustreze proiectul? Cum putem alege ca cetățeni, cum ne putem forma o opinie argumentată, dacă nu avem acces la toate informațiile?
Dar să vedem despre ce este vorba.
Motivând cu rezolvarea problemei traficului rutier intens din Piața Presei Libere, Primăria Municipiului București propune construirea unui pasaj rutier și a unuia pietonal în această zonă. Astfel, pasajul rutier ar fi pe un singur sens, pe direcția Șos. București – Ploiești – Bd. Kiseleff, cu ramificație spre bd. Mărăști, iar pasajul pietonal ar asigura subtraversarea pieței pe orice direcție și legătura dintre stațiile de transport public de suprafață cu viitoarea stație a magistralei 6 de metrou. Dacă aveți răbdare și foarte mult timp la dispoziție, puteți citi aici documentația referitoare la proiect.
Proiectul se află acum la CGMB (n.r. Consiliul General al Municipiului București), supus dezbaterii publice cu subtitlul „Consultarea cetățenilor și a asociațiilor legal constituite”.
Pentru a vă spune părerea, în calitate de cetățean, specialist sau nu, accesați:
www.pmb.ro/institutii/cgmb/dezb_publica/proiecte/pr_dezb_publica.php?catid=1023
Conform site-ului PMB, au fost desfășurate activități de informare și consultare a publicului și există un raport al acestora din care reiese că:
- Au fost amplasate panouri de informare la fața locului și la sediul PMB, publicarea materialului informativ pe pagina de internet a PMB.
- Datele și locurile întâlnirilor la care cetățenii au fost invitați să dezbată propunerea – nu este cazul.
- Localizarea rezidenților, proprietarilor și părților interesate care au primit notificări, buletine informative și alte materiale scrise – nu este cazul.
- Numărul persoanelor care au participat la acest proces – neînregistrat.
- Rezumatul problemelor și observațiilor exprimate de public: în etapa de elaborare (n.r. prima din trei etape de consultare publică pe site și la sediul PMB) s-a înregistrat un număr redus de mesaje (2, în 21 și 22 ianuarie 2012), un mesaj se referă la soluția tehnică și unul la procedura de consultare a publicului.
- Modul în care solicitantul a rezolvat problemele/observațiile: soluția de circulație a fost avizată de comisia tehnică de circulație.
În afară de informațiile de mai sus, din cele 45 de pagini de texte greu de înțeles și planșe urbanistice foarte complicate pentru public reiese și că „înălțimea maximă a construcțiilor din această zonă va fi egală cu înălțimea celei de-a doua cornișe a volumului central al Casei Presei Libere” (adică peste 50 m înălțime), în condițiile în care avizul preliminar se referă la clădiri cu două etaje. Întrebăm și noi: dacă obiectivul lucrării îl constituie realizarea unui ansamblu multifuncțional subteran, pentru ce este nevoie în cazul unui pasaj subteran de construcții cu înălțimea de 50 m, echivalentul unei clădiri cu circa 15 etaje?
În plus, legea interzice transformarea funcțiunii spațiilor verzi amenajate, așa cum este zona verde dintre Bulevardul Mărăști și Șoseaua Kiseleff, aflată în apropierea capătului de linie a câtorva mijloace de transport în comun. Aici începe zona de promenadă, odată cu Șoseaua Kiseleff, celebră încă din urmă cu un secol pentru farmecul său. Proiectul afectează o parte din zona protejată nr. 15 – Bulevardul promenadă Kiseleff și se învecinează cu zonele protejate nr. 83 – Parcul Herăstrău și nr. 74 – gruparea de ansambluri Agronomie – Complex Sportiv Tineretului.
Potrivit Hotnews.ro, suma pe care primarul general, Sorin Oprescu, alături de arhitectul-șef, Gheorghe Pătrașcu, doresc să o investească în acest proiect este estimată la aproximativ 18 milioane de euro. Noi am calculat și înseamnă circa 75 de milioane de lei. În bugetul primăriei este prevăzută suma de 15 milioane de lei, ceea ce înseamnă că nu este alocată decât a cincea parte din totalul necesar finalizării proiectului! Tot potrivit Hotnews.ro, PMB a organizat deja licitație pentru construirea pasajului rutier de la Casa Presei Libere, contractul fiind atribuit, în data de 8 mai 2011, consorțiului S.C. Apolodor Demolari, Eurovia Construct International, TEHCON & Edilitare și Infrastructură și S.C. Consitrans S.R.L.
În cadrul unui interviu televizat din urmă cu câteva luni, primarul general, Sorin Oprescu, a oferit garanții că lucrările vor dura „un an, un an și două luni, un an și jumătate, ca să le poți da drumul să circule în condiții de siguranță”. Ne întrebăm atunci cum vor fi finalizate aceste lucrări la timp, atât de repede, câtă vreme nu este prevăzută în buget întreaga sumă necesară?
Primarul general a dezvăluit la acea vreme că același PUZ prevede și construirea noului sediu al Ministerului Afacerilor Externe: „În 2018, președinția Uniunii Europene trece la România și Românica să aibă și ea un minister reprezentativ, care să îi primească, să îi cazeze, să îi mângâie pe cap”. Noul sediu al Ministerului Afacerilor Externe va fi situat „între Kiseleff și Mărăști”, Sorin Oprescu precizând că ministerul va selecta firma care va construi noua clădire.
Un aspect interesant și puțin cunoscut publicului este că DSBA (n.r. Dorin Ștefan Birou de Arhitectură) este firma care a elaborat și PUZ-ul Piața Presei Libere și PUZ-ul Piața Charles de Gaulle. Din anul 2008, Dorin Ștefan este membru în CTUAT (n.r. Comisia Tehnică de Urbanism și Amenajarea Teritoriului) a PMB, cea care avizează proiectele de urbanism, publice și private, ale Bucureștiului, adică și cele două PUZ-urile amintite.
Ordinului Arhitecților din România a publicat pe site-ul său Poziția O.A.R. București față de proiectele pasajelor rutiere – Șoseaua Kiseleff și Bulevardul Aviatorilor, text pe care îl redăm în continuare:
Stimați colegi,
În urmă cu trei săptămâni (17.06.2013) Conducerea Filialei București a înaintat Primăriei Municipiului București un document prin care își făcea cunoscută poziția față de proiectele pasajelor rutiere – Șoseaua Kiseleff și Bulevardul Aviatorilor.
Aducând argumente tehnice și profesionale, filiala se declară împotriva realizării acestor proiecte și solicita o întrevedere pe această temă cu Primarul General al Capitalei în perioada imediat următoare.
Întrucât până astăzi 11 iulie 2013 nu am primit nici o reacție și nici un răspuns la solicitarea noastră iar pe site-ul primăriei www.pmb.ro a fost postat “Proiectul de hotarare privind aprobarea Planului Urbanistic Zonal PUZ – Piata Presei libere, sector 1, pasaj rutier subteran” pentru dezbatere publică, am considerat necesar să vă aducem la cunoștință conținutul documentului adresat primăriei.
Urmează ca până la data de 18.07.2013, dată de încheiere a dezbaterii publice, conducerea filialei să transmită punctul de vedere oficial față de aceste proiecte.
Cu stimă,
prof. dr. arh. Mircea Ochinciuc
Președinte O.A.R. București
11 iulie 2013
Accesând link-ul www.oar-bucuresti.ro/anunturi/2013/07/11/a găsiți și adresele OAR către PMB din 17 iunie și din 9 iulie 2013, în format pdf.
Redăm mai jos punctul de vedere al Pro.Do.Mo, una dintre organizațiile ce acționează pentru conservarea patrimoniului și care se opune acestui proiect.
Pro.Do.Mo se opune vehement mutilării bulevardului Kiseleff, arteră istorică (sec. XIX), reprezentativă pentru capitala României. Bulevardul Kiseleff a supraviețuit celor două războaie mondiale și perioadei comuniste pentru ca acum să cadă pradă lipsei de viziune a Primărieri Municipiului București, a Ministerului Culturii și Ministerului Dezvoltării și Administrației Publice. Construirea unui pasaj subteran într-o singură direcție, dinspre DN1 spre centrul Bucureștiului pe bulevardul Kiseleff, nu se justifică din niciun punct de vedere:
- Patrimoniu. Bulevardul Kiseleff face parte din zona construită protejată nr. 15, care nu poate fi modificată printr-un alt PUZ decât în integralitatea sa. PUZ Piața Presei Libere modifică însă aspectul transversal al bulevardului și reduce vegetația de aliniament, parte integrantă a zonei protejate. Bulevardul Kiseleff a fost conceput ca o zonă de promenadă, nefiind o simplă arteră de circulație. În configurația bulevardului, zonele pietonale și de agrement au prioritate față de zonele carosabile. Experții în patrimoniu, printre ei, Andrei Pippidi și Nicolae Lascu, se opun proiectului, considerându-l un atentat la integritatea patrimoniului național.
- Trafic. Singura justificare adusă de elaboratorul proiectului, Dorin Ștefan Birou de Arhitectură (DSBA) este fluidizarea traficului. În realitate, traficul în zona Pieței Presei Libere este mult mai puțin congestionat față de alte zone ale Capitalei, unde Primăria nu intenționează să construiască pasaje subterane. În plus, pasajul va fi construit numai pe un sens de mers, facilitind accesul rapid al mașinilor spre centrul Bucureștiului. Din acest punct de vedere, Primăria Municipiului București ignoră principiile europene de dezvoltare sustenabilă, care descurajează accesul mașinilor în centrul orașelor și prioritizează mersul pe jos și cu bicicleta. De ce cheltuie PMB 18 milioane de euro pentru a construi un pasaj ce va aglomera și mai mult centrul Bucureștiului, în loc să finalizeze șoseaua de centură a capitalei? De ce nu ia în considerare faptul că odată finalizată A3, traficul pe DN1 va fi oricum mult redus?
- Mediul înconjurător. Nu este adevărat că nu se vor defrișa copaci pentru construirea pasajului, așa cum a afirmat Sorin Oprescu la ProTv și Realitatea Tv. Oricine se uită pe planșele afișate pe site-ul PMB poate vedea că o parte a vegetației de aliniament va fi defrișată și că zonele pietonale vor fi îngustate. Deci mai multă poluare. O zonă concepută de urbaniști inteligenți în secolul XIX ca o oază de verdeața și agrement va deveni o autostradă urbană pe model chinezesc.
- Urbanistic. Proiectul este lipsit de orice valoare urbanistică, fiind tributar unei viziune retrograde, tipică anilor ’50 și ’60, conform căreia orașul este al mașinilor, nu al oamenilor.
- Cui folosește? Dacă dintr-un studiu recent al SNSPA reiese că 80% din bucureșteni merg la serviciu cu transportul în comun și pasajul subteran va facilita accesul spre centru, cu mașina personală, a celor care locuiesc în afara Bucureștiului, cine va beneficia de „generozitatea” bucureștenilor? Cei care s-au mutat în Pipera, Tunari, Corbeanca ca să se bucure de aer curat, dar nu au nimic împotriva poluării aerului Bucureștiului? Proiectul se înscrie în încercarea PMB de a prioritiza mașina în detrimentul pietonilor (vezi pasajul subteran de la Piața Romană și proiectul pentru Piața Charles de Gaulle), nordul în defavoarea sudului și firmele de casă ale PMB, de data asta fiind vorba, despre Apolodor Demolari.
Ne-am opus când proiectul a fost avizat în mod suspect de CNMI (n.r. Comisia Națională a Monumentelor Istorice) în noiembrie 2011 și de MDRAP (n.r. Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice) în 2013, după ce fusese deja respins în mai 2012, de același minister, pe vremea când avea altă culoare politică. Din pacate, jocul politic este mai presus de interesul public.
Roxana Wring
Președinta Pro.Do.Mo